Duminica
-
Sambata
Comentarii recente
Arhive
vizitatori
- Istoric (11)
- Uncategorized (2)
Meta
Sarbatori evreiesti
5771 | Date in 2010-2011 |
Rosh HaShana New Year |
September 9-10, 2010 Thurs-Fri |
Yom Kippur Day of Atonement |
September 18, 2010 Saturday |
Sukkot Feast of Tabernacles |
Sept 23-29, 2010 Thurs.-Wed |
Shemini Atzeret | September 30, 2010 Thurs |
Simchat Torah | October 1, 2010 Fri Israel: September 30, 2010 Thurs |
Hanukkah | December 2-9, 2010 Thurs-Thurs |
Tu B’Shvat New Year for Trees |
January 20, 2011 Thurs |
Purim | March 20, 2011 Sun |
Pesach Passover |
April 19-26, 2011 Tues-Tues Israel: April 19-25, 2011 Tues-Mon |
Yom HaShoah Holocaust Remembrance Day |
May 1, 2011 Sun |
Yom HaZikaron Israel’s Memorial Day |
May 8, 2011 Sun |
Yom HaAtzmaut Israel’s Independence Day |
May 9, 2011 Mon |
Lag B’Omer | May 22, 2011 Sun |
Shavuot Pentecost |
June 8-9, 2011 Wed-Thurs Israel: June 8, 2011 Wed |
Tisha B’Av Ninth of Av |
August 9, 2011 Tues |
Publicat în Istoric
Lasă un comentariu
Calendar evreiesc
Calendarul Evreiesc socoteşte de la crearea de către Dumnezeu a primului om, Adam, (corespunzător zilei de 7 Octombrie 3761 î.C.) şi e lunisolar = Lunar-Solar, adică pune de acord anotimpurile cu fazele Lunii. (Calendarul Creştin e Solar / corelează anotimpurile cu mişcarea aparentă a Soarelui iar Calendarul Musulman e Selenar / Lunar, adică bazat pe fazele Lunii). În Calendarul Evreiesc, cu toate că determinarea zilelor calendaristice are ca punct de plecare mişcarea Pământului în jurul Soarelui, lunile calendarului sunt calculate după mişcarea Lunii.
O zi a Calendarului Evreiesc începe odată cu apariţia stelelor pe cer şi se încheie în seara următoare, odată cu apariţia stelelor pe cer (perioada dintre apusul Soarelui şi apariţia stelelor este considerată în dubiu, fiind definită ca zi şi noapte deopotrivă). Fiecare lună a Calendarului Evreiesc începe când apare Luna nouă pe cer, la o periodicitate de aproximativ 29 de zile şi 12 ore. În ciclul metonian de 19 ani lunisolari = Lunar-Solari, 7 din ei conţin 13 luni (al 3-lea an, al 6-lea an, al 8-lea an, al 11-lea an, al 14-lea an, al 17-lea an şi al 19-lea an) iar restul de 12 ani au 12 luni. Calendarul Evreiesc are o întârziere de 1 zi la fiecare 219 ani.
Zilele săptămânii sunt desemnate de numere, doar cea de-a şaptea zi – sabatul – poartă diverse nume (sabatul începe la apusul zilei de vineri şi se încheie la apusul zilei de sâmbătă).
În cadrul Calendarului Evreiesc trebuie menţionate 3 particularităţi:
• Există 2 luni care sunt declarate ca fiind prima lună a anului: luna 1, care este prima lună a anului religios (toamna) şi luna 7, care este prima lună a anului civil (primăvara)
• Din motive practice religioase, Anul Nou religios nu cade niciodată în zilele de miercuri, vineri sau duminică
• În anii embolismici (anii care au 13 luni) se introduce înainte de luna 12 (care are 29 zile) o lună suplimentară de 30 zile
Publicat în Istoric
Lasă un comentariu